Azi mi-am adus aminte de un film extraordinar, din anul 2007: The Game. Este o poveste excelenta cu un final neasteptat.
Personajul principal Nicholas van Orton (Michael Douglas) este un om de afaceri de succes, care primeste un cadou neobisnuit de la fratele sau. El este obisnuit sa detina controlul investitiilor si relatiilor sale.
Atunci cand am vazut filmul Exotica, primul gand m-a dus la Umberto Eco si la cartea sa ¨Sase plimbari prin padurea narativa¨, amintindu-mi de teoria legata de rolul cititorul de a umple ¨golurile¨ dintr-o carte cu produse ale propriei sale imaginatii. Transferand aceasta teorie de la literatura la arta cinematografica, intodeauna am crezut ca filmul permite prea putin privitorului sa-si lase imaginatia sa curga, asa cum o face de obicei o carte buna si asta deoarece impactul vizualului este atat de puternic incat suntem prinsi si legati in ecranul cinematografului sau al televizorului. Bogatia imaginii ne capteaza atat de puternic incat noi aproape ca nu mai existam ca si co-autori la actul de creatie. (more…)